Pastele. Sarbatoarea de Paste

In societatile moderne, discutiile privind religia sunt un subiect personal, care priveste fiecare persoana in parte.

Insa un lucru care se discuta din ce in ce mai des, este pastrarea identitatii culturale, a traditiilor, necesitate aparuta odata cu procesul de globalizare, din ce in ce mai accentuat.

De aceea, acum nu vom vorbi de Sarbatoarea Pastelui ca semnificatie divina, lasandu-va pe voi sa le explicati celor mici ce se intampla din acest punct de vedere. Insa noi vom incerca sa prezentam cateva din obiceiurile si traditiile folclorice romanesti legate de aceasta mare sarbatoare: Sarbatoarea de Paste. Pastele.

De Sfintele Sarbatori de Pasti, apare "floarea Pastelui", o floare mica, alba care seamana putin cu Margareta. Creste in locurile cu umiditate peste medie. Apare cu o saptamana, poate doua inainte de Paste. Multi copii, o culegeau si o duceau in Vinerea Mare la biserica, unde o puneau pe masa speciala, sarutau icoana si treceau pe sub aceasta masa incarcata cu flori, de trei ori. Astfel ei deveneau imuni bolilor si relelor, si isi puneau trei dorinte, cate una la fiecare trecere. Florile aduse in Vinerea Mare sunt date dupa Denia Prohodului, catre toti credinciosii care au inconjurat biserica de trei ori. Ele sunt puse la Icoane, sa aduca bucurie si bunastare, sa apere de rele.

Saptamana Mare, numita Saptamana Patimilor, este saptamana in care seara de seara, la biserica, se tin slujbe, numite Denii.

Una dintre cele mai mari bucurii ale copilariei de alta data, era mersul la denie, unde, de ce sa nu recunoastem cinstit, mergeam si pentru socializare. Un detaliu care si acum ma face sa zambesc, si il spun tuturor, sunt prastiile cu care trageau baietii, mai pe langa sau mai la tinta, in grupul de fete asezate sfios in strana lor din biserica. Dar dincolo de asta, Denia de joi, cand stam in genunchi si ne rugam de douasprezece ori, si facem noduri unui jur, este un prilej de bucurie. Nodurile fie sunt dorinte, fie le facem pentru ca suntem prevazatori si pentru a le putea desface cand avem o problema in care ii cerem ajutorul lui Dumnezeu.

Toate acestea ne umplu sufletul de bucurie. Sfintele Pasti, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii este mult mai vasta atat in semnificatii cat si in obiceiuri. Sa nu uitam cata bucurie poate fi in sufletul unui copil in clipa in care ciocneste un ou rosu! Christos a Inviat! Adevarat a Inviat! Si jocul cu cine are cel mai tare ou rosu starneste competitia si pastrarea traditiei.

Apoi, forma covrigului facut special de Paste in unele zone ale tarii, Pasca, produs care se face tot doar la Paste, impartasania, pregatirea pe care o fac gospodinele, totul sa fie curat, aranjat, ne fac sa ne bucuram ca lumea serbeaza si ca exista lucruri care ne fac mai buni si mai frumosi.

Si daca stam sa ne gandim la ritualuri, avem o bogata traditie in retete culinare. De Pasti facem drob de miel, inrosim ouale, serbam cu sarmale, si suntem bucurosi ca impreuna cu familia, la ceas de sarbatoare, ciocnim si ne bucuram, alaturi de copii, gata sa preia traditiile si folclorul stramosesc.

Iata si poezia "La Pasti" scrisa de George Toparceanu: La Pasti

Christos a Inviat!