Prima declaraţie a tatălui lui Bogdan Costache – 24 mai 2007

Subsemnatul COSTACHE NICOLAE,
Locuiesc împreună cu soţia Gherghina şi fiica noastră Alina Georgiana. Tot cu noi locuia şi fiul nostru Bogdan-Alexandru care era elev la Colegiul Tehnic Griviţa în clasa a XII-a. Fiind ultimul an la liceu Bogdan făcea meditaţii la Limba română şi la matematică. La matematică făcea meditaţii cu o profesoară care locuieşte pe Str. Dionisie Lupu. Nu cunosc mai multe detalii despre aceasta, însă soţia a cunoscut-o printr-un coleg de serviciu. Meditaţia la matematică avea loc la domiciliul profesoarei. La Limba română Bogdan făcea meditaţii cu o profesoară de 26-27 ani, nu cunosc decât prenumele Corina şi predă la Liceul Lucian Blaga.
Din câte cunosc Corina a predat Lb. română şi la Colegiul Tehnic Griviţa, dar nu ştiu dacă a fost şi profesoara lui Bogdan.

De la începutul lunii noiembrie 2006, Bogdan a mers la Corina acasă pentru a face meditaţii la Limba română.
Bogdan era entuziasmat de ceea ce explica Corina la meditaţii.
Din luna ianuarie 2007 am început să facem meditaţii la Limba română cu fiica noastră Alina cu aceeaşi profesoară la recomandarea lui Bogdan. Meditaţiile cu Alina se ţineau acasă la noi. Pentru meditaţiile pe care le dădea Corina cu Bogdan şi Alina plăteam 40 RON şedinţa de 2 h. Meditaţiile la Lb. Română se făceau numai în cursul săptămânii după-amiază atât în cazul lui Bogdan cât şi al Alinei.

În data de 23.05.2007 am venit de la muncă în jurul orei 21:00. Acasă era doar soţia mea şi cu Alina, am întrebat pe soţie unde este Bogdan iar acesta mi-a spus că este la un spectacol la Teatrul Naţional împreună cu Corina şi alţi elevi de la Liceul Lucian Blaga, cel la care predă Corina.

Bogdan a sosit acasă în jurul orei 22:00 în timp ce eu mă uitam la meci. Am văzut că este bine dispus după care a plecat în camera lui. Aseară a fost ultima dată când l-am văzut. Astăzi 24.05.2007 după ce am terminat programul de lucru în jurul orei 14:10 am fost sunat de Corina care mi-a spus că e urgent urmând să ne întâlnim la pasajul subteran de la Podul Grand situat înspre Str. Turda. Nu mi-a spus motivul, apoi a închis. Am sunat-o înapoi şi mi-a spus din nou să vin urgent. Am ajuns la Podul Grand în jurul orei 15:00. În momentul în care am ajuns am sunat pe Corina însă mi-a respins apelul. La scurt timp am fost sunat de către un bărbat care s-a prezentat ca fiind soţul Corinei. În timp ce vorbeam cu acesta la telefon am văzut că se afla la o distanţă de mine de câţiva metri. Mi-a spus că Bogdan s-a aruncat de la etaj şi că este mort. Mi-a povestit că în timp ce se afla la muncă în zona Dristor a fost sunat de soţia sa ca să dea telefon la Salvare. Am mers cu soţul Corinei cu tramvaiul o staţie până la Str. Turda după care am mers pe jos câteva sute de metri. La baza blocului l-am văzut căzut pe fiul meu, iar în apropiere se aflau lucrători de poliţie care încercuiseră zona.

În momentul în care am ajuns la faţa locului nu l-am mai văzut pe soţul Corinei. Precizez că în anul 2006 la începutul anului şcolar, Bogdan a avut relaţii apropiate cu o profesoară de informatică de la el din şcoală. Ştiu că era cu 3-4 ani mai mare însă nu-mi amintesc exact. O singură dată aceasta a venit acasă la noi însă nu am stat de vorbă cu ea pentru că eu plecam. Fata respectivă avea 23-24 ani, aproximativ 1,60 m înălţime, părul lung până la umăr vopsit în şuviţe blonde. Relaţia lor a durat 2-3 luni. Ulterior la o şedinţă cu părinţii am aflat de la diriginta lui Bogdan că fata cu care avea o relaţie a fost profesoară la Colegiul Tehnic Griviţa şi în momentul în care conducerea şcolii a aflat de relaţia lor şi-a dat demisia. După ce fata respectivă şi-a dat demisia, pe Bogdan nu l-am mai auzit vorbind de ea.

Precizez că Bogdan petrecea destul timp în faţa calculatorului şi vorbea pe mesenger cu colegii şI prietenii lui. Ştiu că se înţelegea foarte bine cu colegul său de bancă, poreclit Tilică.
Aceasta este declaraţia pe care o dau, o susţin şi o semnez.
Nicolae Costache